Tulburări ale dispoziției – anxietatea și depresia la copiii cu boli inflamatorii intestinale

„Toate bolile încep în intestine.”- Hipocrate, sec. III î.Hr.

Chiar dacă acum câțiva ani ar fi fost mai dificil de crezut că există o corelație între microbiota intestinală și creier, acum se vorbește tot mai des despre acest lucru și se fac tot mai multe studii care evidențiază necesitatea alegerii unei alimentații, în concordanță cu coabitarea bacteriilor microbiene bune de la nivelul intestinului, pentru a combate tulburările afective (1, 3).

Etiologia bolii Crohn și a colitei ulcerative nu este bine delimitată, dar în prezent se înțelege că se referă la interacțiunea complexă dintre variabilele genetice și de mediu, care rezultă într-un răspuns inflamator intestinal inadecvat și exagerat la indivizii vulnerabili (1, 2).

Microbiota cuprinde microorganisme simbiotice comensale și patogene, cu rol principal în reglarea imunității. Astfel, toate acestea depind de factori precum naşterea, alăptarea, predispoziție genetică, factori de mediu, utilizarea antibioticelor, stresul emoțional și fiziologic etc. (2,4). Microbiota intestinală comunică cu Sistemul Nervos Central (SNC) prin căile neuroimune, neuroendocrine și căile neuronale formând acest supranumit ax de reglaj. Sistemul nervos enteric și sistemul nervos central iau naștere din același țesut embrionar. Studiile recente au constatat rolul important al microbiotei în neuroplasticitate, atât la nivelul SNC cât și la nivelul SNE. Pentru fiecare 1 mesaj transmis prin nervul vag, de la SNC către intestin, există 6 mesaje de la intestin către SNC. Mai mult microbiota poate modifica echilibrul triptofanului cu formarea de serotonină (2, 4, 5, 7).

Serotonina, o moleculă de semnalizare critică în axa intestin-mircobiotă-creier, este produsă majoritar de celulele enterocromatofine din intestin.S-a demonstrat că unele componente ale microbiotei intestinale au efecte benefice în tulburările psihice prin secreția deneurotransmițători(7).Astfel tot mai multe sudii susțin că prezența unei afecțiuni medicale cronice, precum bolile inflamatorii intestinale, este adesea asociată cu rate mai mari de anxietate și depresie în comparație cu populația generală, mai mult, simptomele acestor afecțiuni sunt mai severe în perioadele de boală activă cu evoluție mai gravă la pacienții depresivi(6, 8, 9, 10).

 La pacienții cu Boala Chron (BC), anxietatea sau depresia apare de 5 ori mai frecvent decât în populația generală, iar la pacienții cu Colită ulcerativă (CU), anxietatea apare de aproape 4 ori mai des și depresia de 2 ori mai des decât la lotul de control.Alte studii au arată că două treimi dintre cei cu o tulburare de anxietate (65%) și peste jumătate dintre cei cu o tulburare de dispoziție (54%) au avut primul debut cu 2 ani sau mai mult înainte de diagnosticul Boală inflamtorie intestinală (BII) (11,12, 17, 25).

Experienţa BII este suficient de stresantă pentru a declanşa sau intensifica starea psihică, dar, totodată anxietatea sau depresia pot fi suficiente pentru a declanşa sau exacerba BII(12, 13).

Mecanismele din spatele relației BII – depresie/anxietate includ creșterea citokinelor proinflamatorii, semnalizarea nervului vag, disbioza intestinală și modificările funcționării și morfologiei creierului(14).

La copil și adolescent bolile inflamatorii intestinale pot perturba dezvoltarea psihomotorie şi fizică. În plusmedicamentele administrate pentru controlul afecţiunii sau intervenţiile chirurgicalepot afecta dezvoltarea fizică și pot conduce la dezechilibre psihologice şi scăderea performanţelor şcolare. Este importantă alianța terapeutică, colaborarea dintre gastroenterolog-familie-psiholog-psihiatru-școală și alte specialități (15).

Un studiu calitativ care evaluează utilizarea medicamentelor antidepresive pentru pacienții cu BII în cabinetele de gastroenterologie a constatat că majoritatea specialiștilor gastroenterologi (78%) și-au tratat pacienții cu antidepresive ca terapie adjuvantă, în special pentru durere sau dificultăți de somn. Jumătate au tratat în mod specific depresia sau anxietatea la pacienții lor, în timp ce restul, au trimis pacienții cu depresie la un specialist în sănătate mintală sau la medicul de familie. Majoritatea nu credeau că medicamentele antidepresive au influențat în mod direct BII, dar au observat că tratamentul tulburării comorbide a îmbunătățit calitatea vieții pacientului și a îmbunătățit capacitatea acestora de a gestiona BII(15, 16, 17).

Literatura clinică despre antidepresive sugerează că acestea sunt sigure și sunt la fel de eficiente atât pentru tulburările de anxietate, cât și pentru tulburările depresive. Mulți dintre pacienți,  întrerup tratamentul în primele săptămâni sau luni, adesea din cauza efectelor secundare, limitând eficacitatea tratamentului, în special având în vedere recomandările ca tratamentul medicamentos să continue cel puțin un an(15, 16, 17).

Pacienții pot fi mai capabili să gestioneze efectele secundare sau să le tolereze în timpul inițierii tratamentului dacă sunt conștienți de ele, precum și de potențialele beneficii de a persista până când s-au adaptat la medicament.Efectele secundare gastrointestinale pot fi de îngrijorare deosebită pentru pacientul cu BII.Aceste reacții adverse sunt în general legate de doză și tind să scadă în primele săptămâni de tratament. Diareea a fost raportată mai des la Sertralină decât la celelalte SSRI, iar creșterea în greutatelaParoxetină și Mirtazapină. În unele cazuri, poate exista o scădere în greutate la începutul tratamentului și o creștere în greutate mai târziu(18, 20).

Psihoeducația cu accent pe efectele secundare poate ajuta ca pacienții să fie complianți la medicamentele antidepresive. Se cunosc puține date în ceea ce privește factorii de risc pentru distresul psihologic și în special factorii socio-economici asociați cu suferința psihologică din BII.Antidepresivele și terapiile comportamentale arată nu numai eficacitate în tratamentul depresiei și anxietății, dar pot să atenueze simptomele BII sau să scadă riscul de recidivă, deși dovezile sunt încă limitate(19, 21, 22).

Literatură de specialitate susține eficacitatea terapiilor cognitiv-comportamentale pentru anxietate și depresie.Terapia cognitiv-comportamentală a fost evaluată într-un studiu cu adolescenți cu depresie majoră (n = 11) și un studiu controlat randomizat la adolescenți cu depresie subsindromală (n = 41). În ambele studii, tratamentul a redus semnificativ depresia și a îmbunătățit funcționarea globală. Pentru cei care au avut și o tulburare de anxietate comorbidă, a existat și o reducere semnificativă a anxietății.Îmbunătățirile simptomelor psihiatrice au fost menținute la 12 luni de urmărire atât în ​​probele pentru adolescenți, cât și pentru adulți, sugerând o bună durabilitate a efectului(9, 10, 23, 24).

În concluzie tulburările de dispoziție sunt comorbidități comune în boala inflamatorie intestinală (BII).Relația dintre BII-depresie și anxietate pare să fie bidirecțională.Tratamentul eficient al anxietății sau depresiei poate reduce suferința și poate duce la îmbunătățirea funcționării și a calității vieții. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua cele mai eficiente abordări ale tratamentului anxietății și depresiei în contextul BII.

Microorganismele care ne colonizează ne controlează şi funcţia cerebrală, având un rol important în modularea funcției neuronale și a comportamentului.

Bibliografie

1. Chandra S, Alam MT, Dey J, et.al, HealthyBrain: The GutMicrobiome in NeurodegenerativeDisorders. Curr Top Med Chem. 2020;20(13):1142-1153. doi: 10.2174/1568026620666200413091101. PMID: 32282304
2. Cenit MC, Sanz Y, Codoñer-Franch P. Influence of gutmicrobiota on neuropsychiatricdisorders. World J Gastroenterol. 2017 Aug 14;23(30):5486-5498. doi: 10.3748/wjg.v23.i30.5486. PMID: 28852308; PMCID: PMC5558112
3. Cryan JF, O’Riordan KJ, Cowan CSM, Sandhu KV, et.al, The Microbiota-Gut-Brain Axis. Physiol Rev. 2019 Oct 1;99(4):1877-2013. doi: 10.1152/physrev.00018.2018. PMID: 31460832
4. The foodconnection – dr. UmaNaidoo
5. Brainmaker – dr. David Perlmutter
6. Mohajeri MH, La Fata G, Steinert RE, Weber P. Relationship between the gut microbiome and brain function.Nutr Rev. 2018 Jul 1;76(7):481-496. doi: 10.1093/nutrit/nuy009. PMID: 29701810
7. Kelly JR, Clarke G, Cryan JF, Dinan TG. Brain-gut-microbiota axis: challenges for translation in psychiatry. Ann Epidemiol. 2016 May;26(5):366-72. doi: 10.1016/j.annepidem.2016.02.008. Epub 2016 Mar 8. PMID: 27005587.
8. Petra AI, Panagiotidou S, Hatziagelaki E, Stewart JM, Conti P, Theoharides TC. Gut-Microbiota-Brain Axis and Its Effect on Neuropsychiatric Disorders With Suspected Immune Dysregulation. 2015 May 1;37(5):984-95. doi: 10.1016/j.clinthera.2015.04.002. PMID: 26046241; PMCID: PMC4458706.
9. Firth J, Gangwisch JE, Borisini A, Wootton RE, Mayer EA. Food and mood: how do diet and nutrition affect mental wellbeing? 2020 Jun 29;369:m2382. doi: 10.1136/bmj.m2382. Erratum in: BMJ. 2020 Nov 9;371:m4269. PMID: 32601102; PMCID: PMC7322666
10. Scott KM, Bruffaerts R, Tsang A, et al. Depression-anxietyrelationshipswithchronicphysicalconditions: resultsfromthe World Mental Healthsurveys. J AffectDisord. 2007; 103: 113–120. DOI: 10.1016/j.jad.2007.01.015
11. Leue C, van Os J, Neeleman J, et al. Bidirectionalassociationsbetweendepression/anxietyandboweldisease in a populationbasedcohort. J EpidemiolCommunityHealth. 2005; 59: 434–435
12. L M Kurina, M J Goldacre, D Yeates, L E Gill, Depressionandanxiety in peoplewithinflammatoryboweldisease, J EpidemiolCommunityHealth 2001;55:716–720
13. StéphaneNahon, MD, Pierre Lahmek, MD, ChristelleDurance, Alain Olympie, et al., RiskFactors of AnxietyandDepression in InflammatoryBowelDisease, InflammatoryBowelDiseases, Volume 18, Issue 11, 1 November 2012, Pages 2086–2091, https://doi.org/10.1002/ibd.22888
14. Tania H. Bisgaard, Kristine H. Allin, LaurieKeefer, Ashwin N. Ananthakrishnan, Depressionandanxiety in inflammatoryboweldisease: epidemiology, mechanismsandtreatment,NatureReviewsGastroenterology&Hepatology volume 19, pages717–726 (2022)
15. GlynisByrne, GregRosenfeld, YvetteLeung, et al., Prevalence of AnxietyandDepression in PatientswithInflammatoryBowelDisease, Volume 2017 | Article ID 6496727 | https://doi.org/10.1155/2017/6496727
16. Ruth Ann Marrie MD, PhD a b, John R. Walker PhD c d, Lesley A. GraffPhD , et al., Performance of administrative case definitions for depressionandanxiety in inflammatoryboweldisease, Journal of PsychosomaticResearch, Volume 89, October 2016, Pages 107-113
17. AntoninaMikocka-Walus, Valerie Pittet ‖, Jean-BenoîtRossel ‖, Roland von Känel, Symptoms of DepressionandAnxiety Are Independently Associated WithClinicalRecurrence of InflammatoryBowelDisease, ClinicalGastroenterologyandHepatology, Volume 14, Issue 6, June 2016, Pages 829-835.e1
18. David J. GracieBSc, MBChB, MRCP, Alexander C. Ford MBChB, MD, PsychologicalComorbidityandInflammatoryBowelDiseaseActivity: Cause or Effect?, ClinicalGastroenterologyandHepatology, Volume 14, Issue 7, July 2016, Pages 1061-1062
19. Keefer, L., Kane, S.V., Document details – Consideringthebidirectionalpathwaysbetweendepressionand IBD: Recommendations for comprehensive IBD care, GastroenterologyandHepatology, Volume 13, Issue 3, March 2017, Pages 164-169
20. https://www.nhs.uk/conditions/inflammatory-bowel-disease/
21. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/inflammatory-bowel-disease
22. AntoninaMikocka-Walus, Simon R. Knowles, LaurieKeefer, LesleyGraffPhD, ControversiesRevisited: A Systematic Review of theComorbidity of DepressionandAnxietywithInflammatoryBowelDiseases, InflammatoryBowelDiseases, Volume 22, Issue 3, 1 March 2016, Pages 752–762, https://doi.org/10.1097/MIB.0000000000000620, Published: 03 February 2016
23. Lesley A. Graff, PhD, John R. Walker, PhD, Charles N. Bernstein, MD, DepressionandAnxiety in InflammatoryBowelDisease:A Review of Comorbidityand Management, InflammatoryBowelDiseases, Volume 15, Issue 7, 1 July 2009, Pages 1105–1118, https://doi.org/10.1002/ibd.20873, Published: 22 January 2009
24. Podolsky DK. N Engl J Med. 2002; 347: 417–429 2002 Aug 8;347(6):417-29. doi: 10.1056/NEJMra020831
25. Graff LA, Walker JR, Lix L, et al. The Manitoba IBD CohortStudy: therelationship of diseasetypeandactivitytopsychologicalfunctioningand quality of life. Clin Gastroenterol Hepatol.2006; 4:1491–1501.DOI: 10.1016/j.cgh.2006.09.027