Un nou pericol la orizont

Nu de mult, pe 22.11.2022 a avut loc o conferință internațională legată de legalizarea canabisului în scop medical la Palatul Parlamentului cu participare internațională, cu invitați din Marea Britanie şi Germania, parlamentari membri ai comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, profesioniști din domeniul medical, academicieni şi farmaciști din România. Sigur că m-a frapat că a fost girată de Comisia de Sănătate din Camera Deputaților și că pledoaria a fost axată pe discutarea beneficiilor canabisului în scop medical şi pe deschiderea accesului pacienților români la tratament. Adoptat în Senat, acest proiect de lege practic aștepta trecerea prin Camera Deputaților fiind susținut de 100 de parlamentari din tot spectrul politic semnatari și susținători ai demersului provenit din nevoia reală a pacienților, în favoarea acceptării acestui canabis medical. Sigur că s-au folosit o multitudine de argumente emoționale, experiențe personale în pledoaria în favoarea acestei legi,toate construite pe o singură idee:că este un medicament utilizabil în terapia durerii, în liniștirea unor pacienți adesea aflați în faza terminală care aparțin de multe ori de serviciile de paliație; s-a vorbit însă mult mai puțin de ce presupune liberalizarea consumului de canabis medical, aparent sub protecția unei legi și cu adresabilitate țintită, de temerile legate de introducerea oficială a canabisului printr-o legislație nouă pentru țara noastră. De fapt este o nouă industrie care utilizează argumentele industriei tutunului și care deschide un nou “boom„ comercial. Dacă privești doar consumatorii, doritorii de oficializare, experții în canabis, reprezentanții industriei canabisului sau ai „European Medicinal Canabis Association” aparent calea este netedă. Indicațiile pur medicale sunt de mult conturate inclusiv de organizațiile profesionale din SUA și au rămas aceleași pe lista lungă: cașexia, glaucomul, HIV/SIDA, durerea severă și cronică, formele cu vomă severă, spasmele musculare cronice și severe, sindromul de stres posttraumatic, pierderea ponderală, convulsiile, etc. Pe lista scurtă: sunt însă mai puține și cu anumite forme de canabis,folosite doar țintit. Este doar o parte a paharului pe care corpul medical o cunoaște doar pe varianta științifică. De partea cealaltă avem însă situațiile frecvente existente în serviciile de specialitate și care nu iartă nici spitalele de pneumologie. Tuberculoza și -a schimbat total fața în România. Sigur că au rămas în continuare formele depistate tardiv, cu plămâni distruși, au rămas grupele de risc: cazurile sociale, oamenii fără servici, oamenii străzii, concetățenii vârstnici cu multiple comorbidități. Ceea ce însă probabil nu știu parlamentarii români și cei care sunt adepții acestor noi proiecte este îmbogățirea listei de candidați la a fi infectați cu B. Koch a celor care sunt consumatori de droguri și aici canabisul alături de etnobotanice este lider de piață. Care este caracteristica acestor bolnavi? Sunt de obicei oameni tineri, „robi” puternic dependenți de drog care au sărăcit familiile lor, vânzând totul din casă pentru achiziționarea acestui drog și care de multe ori apelează și la căi injectabile, cu seringi comune, de unde și pachetul de boli cu care se prezintă: hepatită B și C, HIV/SIDA sau sifilis. Ei au devenit arhicunoscuți în serviciile ambulatorii sau secțiile care tratează tuberculoza unde partitura pe care o scriu la momentul internării este aceiași: primele zile sunt liniștiți dar sevrajul își spune cuvântul. Devin ulterior agresivi, indisciplinați și fug din spital fără a mai continua tratamentul pentru o boală vindecabilă precum tuberculoza. Ulterior revin mai gravi, cașectici în același spital mamă unde nu de puține ori mor uciși de o boală infecțioasă care combinată cu infecția HIV, hepatita C sau B nu iartă non-complianța acestora ..Paradoxul este că această boală contagioasă este vindecabilă chiar și la cazurile de pacienți drogați în proporție de 75% dar acest lucru nu este fezabil dacă pacientul nu este aderent la tratamentul cu antituberculoase iar cauza majoră de non-complianță este dependența de droguri. La toate aceste probleme se adaugă și raritatea serviciile de asistare a acestor dependenți de droguri și funcționarea lor în regim de avarie în cei doi ani de pandemie COVID 19. În țări în care canabisul a fost legalizat au apărut și problemele de altă natură generate de consumul acestuia . Dacă privim doar urgențele și solicitările la camera de gardă pe primul loc figurează traumele acute (15,1%) și apoi vin problemele respiratorii (14,2%). Consumatorii de marijuana preferând calea inhalatorie (care primează pentru 79%) sunt din nefericire, 80% actuali sau fost consumatori de tutun. Există un dualism de utilizare ,un amestec pe care și-l oferă cu multă larghețe de canabis cu tabac în aceiași foită de “joint”. De fapt se construiește o nouă punte fatală spre complicațiile și consecințele nefaste ale canabisului și tutunului Dacă pentru tutun sunt o multitudine de articole științifice care demonstrează că acționează ca factor cauzal sau de risc în o multitudine de boli din diferite specialități pentru canabis lucrurile sunt mai puțin cunoscute și popularizate. Canabisul induce doar pe partea afecțiunilor respiratorii agravări ale emfizemului, BPOC-ului, poate fi responsabil de crizele de astm, de apariția plămânului de hipersensibilitate, aspergiloză pulmonară, cancer pulmonar, etc..Dar lista este și rămâne deschisă și pentru consecințe la nivelul altor organe, În statistici doar 30% din acești consumători folosesc canabisul în scopuri medicale. Astfel avem deja o dimensiune reală a consumului. Nu în mod surprinzător în unele țări (vezi Canada) marijuana depășește la capitolul prevalență consumul de tutun. Aparent, în România, prevalența consumului de marijuana în rândul țărilor din UE se situează pe la mijloc dar cifrele reale sunt departe de realitatea crudă cu rețelele de traficanți care străbat și perie cu multă tenacitate țara noastră. Deci avem o nouă amenințare la orizont pe care medicii de diferite profesii o văd deja conturată în servicii, sub mantaua unui nou drog care încearcă să defileze oficial, sub protecția unei legi și la noi în țară. Mă întreb cum vor reuși oficialitățile să separe canabisul medical de cel de pe piața neagră în condițiile în care traficul la negru de țigări convenționale continuă iar legea de protecție a fumătorului pasiv a rămas înghețată la nivelul anului 2016, fiind cu multe deficiențe inclusiv la capitolul monitorizarea aplicării sale.