Terapia prin muzică – între mit și realitate

Dintre toate terapiile utilizate în medicina bazată pe dovezi, terapia prin muzică poate ridica diferite semne de întrebare datorită atâtor forme și variante de prezentare a sa. Scopul articolului de față este de a clarifica noțiunile elementare, sub format de explicație a unor fraze, încadrate în categoria „mit” sau „realitate”. Inovația subiectului propus reprezintă o provocare pentru noi – autorii -, deoarece presupune curaj și asumare, îndrăzneală și oportunitate, precum și deschiderea unor noi drumuri pentru o terapie holistică, centrată pe pacient (iar cu ajutorul Dvs. și bazată pe cât mai multe studii științifice). Unicitatea terapiei prin muzică sperăm să vină în întâmpinarea dorinței Dvs. de noutate și, astfel, să vă provocăm la o ulterioară dezbatere pe această temă.

Terapia prin muzică reprezintă un sinonim pentru divertismentul musical.

Cu siguranță, efectul scontat nu se bazează pe amuzarea pacientului. Indiferent de tipul terapiei, pacientul este implicat și încurajat:

• să lucreze și să își dezvolte tulburarea fizică prin muzică;
• să se deschidă și să comunice emoțional prin ascultarea unei muzici individualizate sau prin improvizație (vocală sau instrumentală).

Nu excludem existența unor momente de relaxare emoțională, în care pacientul poate zâmbi, însă acestea nu reprezintă un rezultat frecvent și nici țintele terapiei prin muzică.

Există diferiți termeni (muzicoterapie, meloterapie și „music-medicine”/terapie cu stimuli muzicali), toți având aceeași semnificație.

Cea mai veche referire, cunoscută, la terapia prin muzică a apărut în anul 1789, într-un articol intitulat „Music Physically Considered (revista Columbian Magazine). Ulterior, în anul 1800, au fost publicate două disertații, în medicină, despre valoarea terapeutică a muzicii. Tot în anii 1800 a avut loc, de asemenea, prima intervenție de terapie prin muzică într-un cadru instituțional, precum și înregistrarea primului experiment sistematic în terapia prin muzică (Corning a utilizat muzica pentru a modifica stările de visare în timpul psihoterapiei) (Upsate music therapy center).

În prezent, existența unei multitudini de termeni utilizați pentru a descrie introducerea muzicii în relație terapeutică cu ființa umană este o realitate; însă, considerăm că mai problematică este nediferențierea lor și, automat utilizarea lor în mod eronat. Prin urmare, explicăm principalii termeni utilizați și semnificația lor:

• Melo sau Muzicoterapie? Forma corectă pentru psihoterapia nonverbală este de muzicoterapie. În definiția ei oficială, muzicoterapia este o terapie complementară care utilizează intervențiile muzicale pentru a atinge obiective medicale și educaționale în cadrul unei relații terapeutice inițiate, bineînțeles, de un terapeut acreditat în acest sens (American music therapy association).

Muzicoterapia este de natură psihoterapeutică și se bazează pe psihologie, teoria învățării, terapia comportamentală, abordările sistemice, holistico – umaniste și antroposofice (Asociația română de muzicoterapie). Muzicoterapia se poate desfășura pasiv (ascultare de muzică) sau activ (implicarea directă a pacientului prin improvizare de sunete, ritmuri sau muzică). În clasificarea realizată de asociația de muzicoterapie din România, muzicoterapia are trei metode de lucru (Asociația română de muzicoterapie):

1. Activ. Pacientul și terapeutul se implică activ în producerea muzicii cu propria voce sau instrumental;
2. Receptiv. Pacientul ascultă secvențe muzicale sau anumite melodii înregistrate sau exemplificate de muzicoterapeut;
3. Preventivă. Această metodă are un scop mai degrabă profilactic, decât terapeutic, în care se urmărește obținerea bunăstării interioare pentru orice ființă umană sau dezvoltarea potențialului muzical creativ propriu.

Ceea ce este important de reținut este această stimulare emoțională pe care o crează muzica, astfel încât, ulterior, se poate iniția și o terapie verbală cu pacientul tratat. Chiar dacă muzicoterapia implică mișcare (prin utilizarea instrumentelor muzicale), caracterul psihoterapic al muzicoterapiei este primordial.

• Music-medicine sau propunerea noastră a unui termen mai specific, respectiv Terapia cu stimuli muzicali se află și mai la începutul fazei de dezvoltare -comparativ cu muzicoterapia – însă, se bazează pe beneficiile clinice ale muzicii asupra pacienților. În special aplicată în sfera neurologică, terapia are rezultate majore în patologii precum Parkinson sau status post accident vascular cerebral. Se menționează că atât medicii cât și muzicoterapeuții pot administra terapia cu stimuli muzicali (Incadence), însă profesioniștii care utilizează această terapie nu au nevoie absolută de acreditare ca muzicoterapeut, deoarece momentan, încă, nu există centre de acreditare în acest sens în România. Chiar și la nivel internațional această diferențiere, între utilizarea muzicii cu obiective la nivel fizic sau psihic, nu este clară, adesea utilizându-se muzicoterapia pentru ambele cazuri.

Spre exemplu, în limba engleză se utilizează tot termenul de Neurologic music therapy/NMT (subliniem music therapy) pentru centrele care pregătesc profesioniștii pentru a utiliza terapia cu stimuli muzicali în recuperarea pacienților neurologici. NMT utilizează diferite tehnici bazate pe parametrii muzicali (ritm, melodie, dinamică, armonie sau tempo) (Neurologic Music Therapy Services of Arizona) și, prin stimularea neuroplasticității, se adresează tulburărilor de vorbire, mișcare, cogniție și altor disfuncționalități neurologice (din AVC, leziuni cerebrale traumatice, Parkinson, Huntington, Alzheimer, paralizia cerebrală și alte patologii). Pentru a concretiza în ce constă o ședință de NMT, oferim câteva exemple specifice în acest sens. În funcție de obiectivul avut, ședința de NMT stimulează:

• atenția prin interpretarea instrumentală în timp ce pacientul se concentrează să rămână așezat pe scaun;
• vorbirea corectă, prin cântatul unor fraze uzuale, în mod sincron cu ritmul chitarei (Neurologic Music Therapy Services of Arizona);
• eficiența exercițiilor de kinetoterapie prin compunerea unei melodii specific-adaptate programului fizic de recuperare medicală (The Academy of Neurologic Music Therapy).

Acestea sunt doar câteva exemple din ceea ce constă tehnica Musical Attention Control Training/MACT, Melodic Intonation Therapy/MIT sau Patterned Sensory Enhancement/PSE. În total, NMT este alcătuită din 20 de tehnici standardizate utilizate în practica clinică (Expressive Therapies).

Chiar dacă muzicoterapia și terapia prin stimuli muzicali au multe elemente comune, există din start o abordare preponderentă pe alte obiective. Diferența majoră dintre muzicoterapie și terapia cu stimuli muzicali este că: prima oferă o îngrijire mai atractivă și mai holistică asupra pacientului, în timp ce a doua cuprinde strict terapia țintită care utilizează muzica în tratamentul pacientului. Prin urmare, muzicoterapia se adresează aspectului psihic uman, iar terapia prin stimuli muzicali – celui fizic. Cu toate acestea, cele două terapii se potențează sinergic reciproc și pot fii utilizate în mod simultan în funcție de patologia pacientului. Menționăm, încă odată, importanța implicării Dvs. pentru a avea la dispoziție multiple studii care să clarifice terapia cu stimuli muzicali și, de ce nu, eficiența acesteia în recuperarea altor patologii (precum în patologiile cardiace, respiratorii, oncologice și altele).

Datorită ambiguității utilizării termenilor și în literatura de specialitate, în cele ce urmează o să menționăm exact termenul oferit de autori, chiar dacă anumite aspecte sunt valabile atât muzicoterapiei, cât și terapiei cu stimuli muzicali.

Obiectivele muzicoterapiei se manifestă doar la nivel psihologic.

Într-adevăr există o multitudine de avantaje la nivel psihic oferite de muzicoterapie, respectiv:

• Gestionarea stresului;
• Exprimarea emoțiilor;
• Promovarea bunăstării;
• Îmbunătățirea comunicării;
• Stimularea memoriei.

Cu toate acestea, obiectivele se manifestă și la nivel fizic: ameliorarea durerii sau promovarea reabilitării fizice (American music therapy association). Însă, subliniem, încă o dată, că aceste efecte sunt secundare și terapia cu stimuli muzicali reprezintă prima opțiune pentru afecțiunile fizice.

Nu există efecte adverse, dar nici beneficiile obținute nu sunt reale, ci mai degrabă un efect placebo general.

Există diferite beneficii în urma terapiei prin muzică. În ciuda heterogenității studiilor realizate sunt menționate următoarele rezultate pozitive:

La nivel emoțional:

• Reducerea anxietății sociale (Drury University);
• Reducerea stresului (Colin, C., Prince, V., Bensoussan, J. L., & Picot, M. C.);
• Exprimarea emoțiilor traumatice sau de doliu (Drury University);

La nivel fizic:

• Scăderea tensiunii arteriale (Drury University);
• Scăderea frecvenței cardiace la pacienții ventilați mecanic (Golino, 2023);
• Îmbunătățirea respirației (Choosing therapy);
• Relaxarea musculară
• Îmbunătățirea abilităților motorii fine(Drury University);
• Stimularea coordonării fizice, funcțiilor motorii și mișcării (Cleveland Clinic);
• Creșterea forței musculare și a amplitudinii mișcării (Choosing therapy);
• Ameliorarea insomniei și cefaleei (Drury University).

Pentru mai multe informații cu privire la beneficiile terapiei prin muzică, vă invit să lecturați și alte proiecte de cercetare realizate până în prezent (spre exemplu accesând site-urile:https://www.jbmusictherapy.com/music-research/ sau https://nmtacademy.co/whats-new/).

În general, muzicoterapia este considerată o terapie:

• Sigură;
• Cu risc minim (Cleveland Clinic);
• Neinvazivă (Metro music therapy);
• Ieftină.

Cu toate acestea, este necesar a fii menționată existența anumitor dezavantaje ale terapiei prin muzică:

• suprastimulare – spre exemplu, printr-un volum ridicat sau prin sublinierea exagerată a basului, la pacienții din secția de neonatologie, se pot obține efecte de agitație, disconfort și stres neurologic;
• anxietate – spre exemplu, prin alegerea constantă și inadecvată a unei piese muzicale cu versuri triste, pentru istoricul pacientului, se poate accentua anxietatea pacientului depresiv;
• declanșarea triggerilor memoriei – spre exemplu, o melodie constantă și evocatoare pentru un pacient cu tulburare de stres posttraumatic poate avea efect dăunător (Incadence).

De aceea este nevoie de alegerea atentă a unei muzicii optime (chiar și pentru ascultarea pasivă a pacientului). Subliniem, încă o dată, că nu se poate realiza un protocol standardizat aplicabil oricărei persoane și nu există o „rețetă universal- valabilă”.

Oricine poate realiza terapia prin muzică.

După cum am menționat anterior, pentru exercitarea profesiei de muzicoterapeut este necesară certificarea specifică prin programe acreditate ale învățământului superior. Oferta educațională în acest sens este foarte variată în funcție de regiunea Europei (diversitatea manifestându-se în structura cursurilor, perioada de studiu sau cerințele de admitere). Ceea ce este important de reținut este necesitatea formării academice în domeniul muzical și ca terapeut (Asociația română de muzicoterapie).

Din perspectiva terapiei cu stimuli muzicali, calificarea educațională necesară, încă, nu este atât de clară. Momentan există sesiuni de training pentru specializări medicale precum neurologia (spre exemplu, programele oferite de Unkefer Academy of Neurologic Music Therapy din Canada). Prin abordarea complexă a patologiilor fizice este necesară, cu siguranță, o ofertă educațională mai complexă și apropiată studiilor medicale. Datorită efectelor benefice și transdiplinarității a două domenii relevante societății – arta muzicală și medicina -, această ramură va deveni un punct de interes în viitor. Inițiem în acest sens ideea de a oferi un suport, terapiei prin stimuli muzicali, prin posibile cursuri asociate sistemului medical și muzical din România.

Muzicoterapeutul predă muzică la școală.

Deja cred că observați, cu ușurință, că nu se pune problema unei realități în care muzicoterapeutul se află în postura de profesor/cadru didactic, ci ca terapeut pentru diferite patologii sau aspecte particulare ale persoanelor sănătoase. Prin urmare, un profesor de muzică lucrează pentru a potența abilitățile muzicale ale unei persoane, iar terapeutul în muzică utilizează arta muzicală drept canal pentru a realiza obiective non-muzicale la ființa umană (Chiltern music therapy).

Atunci se pune întrebarea: unde putem găsi muzicoterapeuți? Muzicoterapeuții se află în cabinete de muzicoterapie din spitalele de stat și private sau își desfășoară activitatea în cadrul instituțiilor pentru persoanele cu handicap, școlilor speciale sau cu profil normal, caselor de odihnă, clinicilor și grădinițelor (Asociația română de muzicoterapie). Important de menționat este faptul că terapia prin muzică poate fii realizată și în format de telemedicină, aspect relevant în urma pandemiei cu SARS-CoV-2 (Clements-Cortés, 2023).

Doar pacienții sensibili la muzică și la artă, în general, răspund terapiei prin muzică.

Chiar dacă în sălile de concert sunt prezente, adesea, doar persoanele educate în sfera clasică sau de vârstă mai înaintată, nu tot la fel se întâmplă cu răspunsul oamenilor la muzică. În primul rând, muzica este ubicuitată, înconjurându-ne în multiplele sale forme (fond muzical în mijloacele de transport, sălile de așteptare, pauzele publicitate, filme și emisiuni media). Oricât am dori să ne sustragem efectului muzicii, credem că este aproape imposibil de realizat acest fapt într-o societate dinamică. În al doilea rând, orice persoană răspunde la stimuli muzicali și – interesant de subliniat – beneficiile muzicii se aplică tuturor (conform abordării muzicoterapiei The Nordoff and Robbins). Mai mult, în special persoanele care nu au parte de muzică într-o proporție majoră în viața lor, beneficiază cel mai mult de efectele muzicoterapiei (Nordoff&Robbins).

Sumarizând, muzicoterapia nu se referă la abilitățile muzicale ale pacienților, ci la atingerea obiectivelor prin intermediul terapiei prin muzică (Chiltern music therapy).

Terapia prin muzică se aplică doar unui anumit sector de vârstă populațional sau doar anumitor patologii.

Acesta este un alt mit fără a avea un fundament în realitatea științifică. Muzicoterapia poate fi aplicată copiilor, adolescenților, adulților și persoanelor în etate care au diverse tulburări și patologii (la nivel mental, de dezvoltare și învățare, Alzheimer, abuz de substanțe sau injurii la nivel neurologic, etc.) (American music therapy association).

Terapia prin muzică doar liniștește pacientul.

Contrar acestei presupuneri, procesul de terapie prin muzică este mult mai interactiv și plin de viață decât mitul menționat. Muzicoterapeuții încearcă să obțină maximum de răspuns terapeutic de la o persoană și, adesea, acest traseu este energizant și dinamic pentru pacient (Nordoff&Robbins).

Continuare sau concluzie

Intenția noastră, a autorilor, nu este de a epuiza toate afirmațiile care sunt reale sau doar un mit și nici de a vă oferi o concluzie unanim – acceptată. După cum ați observat există multiple aspecte necesare, încă, a fii clarificate și nevoia de studii în acest sens este imensă. Cu toate acestea, cele două direcții ale terapiei prin muzică – muzicoterapia și terapia cu stimuli muzicali – pot deveni de un imens potențial dacă sunt utilizate în mod corespunzător și optim, relevanța lor în practica medicală nefiind diminuată de caracterul inovator al transdisciplinarității muzică – medicină. Personal, dacă am reușit să vă stârnim interesul și dorința de a cerceta și a pune în aplicare terapia prin muzică, ne declarăm satisfăcuți. Cu asumarea și îndrăzneala unei tendințe vizionare, vă invităm să considerați articolul de față drept deschizător de drumuri pentru o nouă perspectivă terapeutică a pacientului din secția de recuperare medicală.

Bibliografie:

1. [American music therapy association: What is music therapy? AMTA official definition of music therapy. URL: https://www.musictherapy.org/about/musictherapy/. Accesat la 10.09.2023].
2. [Asociația română de muzicoterapie: Definiție. URL: https://www.muzicoterapie.com/muzicoterapia/definitie/. Accesat la 10.09.2023].
3. [Chiltern music therapy: Misconceptions about music therapy. URL: https://www.chilternmusictherapy.co.uk/stories/misconceptions-about-music-therapy. Accesat la 10.09.2023].
4. [Choosing therapy: 9 benefits of music therapy. URL: https://www.choosingtherapy.com/benefits-of-music-therapy/. Accesat la 10.09.2023].
5. [Cleveland Clinic: Musictherapy. URL: https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/8817-music-therapy. Accesat la 10.09.2023].
6. [Drury University: What are the four methods of music therapy?. URL: https://www.drury.edu/music/what-are-the-four-methods-of-music-therapy/. Accesat la 10.09.2023].
7. [Expressive Therapies: Neurologic Music Therapy (NMT). URL: https://www.expressivetherapies.net/nmt. Accesat la 10.09.2023].
8. [Incadence: What is the difference between music therapy and music medicine?. URL: https://www.incadence.org/post/what-is-the-difference-between-music-therapy-and-music-medicine. Accesat la 10.09.2023].
9. [Jb music therapy: Research. URL: https://www.jbmusictherapy.com/music-research/. Accesat la 10.09.2023].
10. [Learning success: 23 ways music can be positive for the body (infograph). URL: https://www.learningsuccessblog.com/23-ways-music-can-be-positive-body-infograph-0. Accesat la 10.09.2023].
11. [Metro music therapy: Music therapy fun facts. URL: https://metromusictherapyga.com/music-therapy-fun-facts/. Accesat la 10.09.2023].
12. [Neurologic Music Therapy Services of Arizona: Neurologic Music Therapy (NMT). URL: https://www.nmtsa.org/what-is-nmt. Accesat la 10.09.2023].
13. [Nordoff&Robbins: Breaking down seven common music therapy myths. URL: https://www.nordoff-robbins.org.uk/breaking-down-seven-common-music-therapy-myths/. Accesat la 11.09.2023].
14. [The Academy of Neurologic Music Therapy: What’s new. URL: https://nmtacademy.co/whats-new/. Accesat la 10.09.2023].
15. [Upstate music therapy center: The history of music therapy. URL: https://www.upstatemusictherapycenter.com/the-history-of-music-therapy/. Accesat la 10.09.2023].
16. Clements-Cortés, A., Pranjić, M., Knott, D., Mercadal-Brotons, M., Fuller, A., Kelly, L., … & Vaudreuil, R. (2023). International Music Therapists’ Perceptions and Experiences in Telehealth Music Therapy Provision. International Journal of Environmental Research and Public Health, 20(8), 5580.
17. Colin, C., Prince, V., Bensoussan, J. L., & Picot, M. C. (2023). Music therapy for health workers to reduce stress, mental workload and anxiety: a systematic review. Journal of Public Health, fdad059.
18. Golino, A. J., Leone, R., Gollenberg, A., Gillam, A., Toone, K., Samahon, Y., … & Meadows, A. (2023).Receptive music therapy for patients receiving mechanical ventilation in the intensive care unit. American Journal of Critical Care, 32(2), 109-115.