Cordul, adolescentul/tânărul și drogurile

The heart, the teenager/young adult and the illicit drugs

Abstract: Drugs affect the health of young people in multiple ways. The cardiovascular effects resulting from disruptions in the autonomous nervous system – sympathetic and parasympathetic, are significant. Various arrhythmias, blood pressure disorders, myocardial ischemia and infarction, non-cardiogenic pulmonary edema, pulmonary hypertension and other conditions may occur. The relationship between drug use and the premature onset of atherosclerotic cardiovascular disease before the age of 30, is discussed. Drugs accelerate the aging process.

Drogurile afectează sănătatea tinerilor sub multiple aspecte. Efectele cardiovasculare rezultate prin dereglări ale sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic sunt semnificative. Se pot instala aritmii diverse, dereglări ale tensiunii arteriale, ischemie miocardică și infarct, edem pulmonar noncardiogenic, hipertensiune pulmonară și altele. Se discută despre relația dintre consumul de droguri și instalarea prematură sub vârsta de 30 de ani, a bolii aterosclerotice cardiovasculare. Drogurile accelerează procesul de îmbătrânire.
Drogurile au efecte directe, afectând sănătatea și integrarea socială a utilizatorilor și efecte indirecte, creând presiune asupra bugetelor de sănătate și costuri sociale. Se discută tot mai mult impactul drogurilor asupra sănătății adolescenților și a populației tinere.
În „Rapport Mondial sur les drogues 2023”(1) referitor la amploarea utilizării drogurilor se prezintă următoarele date:

• în jur de 219 milioane de persoane, adică 4% din populația globului a utilizat cannabis în 2021. În America de Nord cannabisul este cel mai utilizat drog, interesând 17,4% din populația de 15-64 de ani;
• 60 milioane de persoane reprezentând 1,2% din populația mondială au utilizat opioide în 2021; mai mult de jumătate provin din Asia de Sud sau Asia de Sud-Est;
• aproximativ 22 milioane de persoane, 0,4% din populația mondială a utilizat cocaina în 2021; America și Europa Occidentală și Centrală, rămân principalele două piețe de consum a cocainei. După cannabis, cocaina reprezintă substanța ilicită cel mai frecvent consumată în Europa(2).

Policonsumerismul (consumul simultan sau succesiv a două sau mai multor substanțe psihoactive ilicite sau licite) și asocierea cu alcoolul cresc riscul pentru sănătate.
Despre „fenomenul” drogurilor în rândul adolescenților din România, în anul 2000 am publicat un articol(3), în care menționam „Programul Național de Supraveghere a stării de sănătate în colectivitățile de copii și tineri”. În acest document se arăta că în țara noastră în perioada 1998-1999, au consumat droguri ocazional, un procent de 0,25% până la 4% și de mai multe ori (3-100 ori) 1,09 până la 1,52% dintre elevi(3).

Fenomenul a luat amploare și altfel stau problemele după 25 de ani.
În prezent România, ca parte integrantă a Uniunii Europene (UE) beneficiază și se aliniază politicilor comunitare în legătură cu drogurile ilicite. În acest context, ni se pare interesant să redăm pe scurt câteva date relativ la consumul de droguri în UE la adolescenți și tineri (15-34 ani) în ultimii ani(2).
După cum se observă mai sus, există o mare variabilitate a procentelor de consumatori tineri în diferite state ale UE. De exemplu, consumul de cannabis merge de la 3,4% până la 21,5% în diverse state ale Europei.
Heroina și alte opioide sunt la originea a aproape 24% dintre solicitările de asistență medicală în Uniunea Europeană și sunt implicate în 74% dintre cazurile de supradoze letale.
Sunt cunoscute efectele multiple ale drogurilor asupra sănătății (psihice, neurologice etc.). Efectele cardiovasculare ale diverselor droguri la vârsta de adolescent și tânăr sunt o problemă provocatoare pentru medicul cardiolog și intensivist.
Se discută despre relația dintre utilizarea drogurilor și instalarea prematură, sub vârsta de 30 de ani, a bolii aterosclerotice cardiovasculare: ischemia miocardică, boala ischemică cerebrovasculară și boala aterosclerotică a arterelor periferice(4,5). Drogurile accelerează procesul de îmbătrânire. Utilizarea cocainei și a metamfetaminei au fost asociate cu accelerarea îmbătrânirii celulare și declinul neurocognitiv cu pierderea accelerată a materiei cenușii corticale(6,7). În paralel contribuie la debutul precoce al bolii cardiovasculare aterosclerotice(7,8).
Cocaina, amfetamina și ecstasy au efecte adverse similare pe sistemul cardiovascular corelate predominant cu activarea sistemului nervos simpatic. În doze mari cocaina poate afecta conducerea electrică și contractilitatea miocitelor(9). Activarea simpatică poate conduce la variate grade de tahicardie, vasoconstricție, efecte impredictibile asupra tensiunii arteriale și aritmii, depinzând de doză și de prezența sau absența unor boli cardiovasculare preexistente.

Efectele asupra tensiunii arteriale
Nivelul crescut al catecolaminelor circulante și activarea simpatică cauzează hipertensiune, dar este posibilă și hipotensiunea arterială.
Ischemia miocardică și infarctul sunt posibile la pacienții de orice vârstă, indiferent de asocierea sau nu a unei boli cardiace preexistente. Mecanismul poate fi legat de creșterea nivelului catecolaminelor cu sporirea consumului de oxigen miocardic, spasm coronarian, agregare plachetară și tromboze coronariene(10,11).
Utilizarea pe termen lung a cocainei și amfetaminei, pot produce crize repetitive de spasme coronariene și paroxisme hipertensive cu lezarea endoteliului, disecție de coronare și accelerarea aterosclerozei(11).
Disecția aortică, leziuni valvulare și endocardita sunt cauzate de paroxismele de hipertensiune arterială. Leziunile valvulare favorizează grefarea infecției endocardice, îndeosebi cu Candida, Pseudomonas, Klebsiella, germeni inuzuali(12).
Cardiomiopatia dilatativă apare în cazul administrării prelungite a cocainei și amfetaminei, fiind corelată cu ischemia subendocardică, fibroza, necroza miocitelor, secundar expunerii la niveluri mari de catecolamine, la agenți infecțioși și la metale grele (conținute în unele preparate de cocaină(9,11).
Edemul pulmonar noncardiogenic și hipertensiunea pulmonară care pot apărea la utilizatorii de cocaină și amfetamine au mecanisme patogenetice insuficient elucidate.
Aritmiile cardiace au expresie electrocardiografică foarte diversă: variate tahiaritmii supraventriculare și ventriculare secundare ischemiei miocardice, cicatricilor fibroase și hipertrofiei ventriculare stângi.
Pneumotoracele și pneumopericardul
Cocaina inhalată în asociere cu o manevră Valsalva forțată poate genera pătrunderea aerului în cavitatea pleurală sau pericardică(10,11).
LSD (dietilamida acidului lisergic) și psilocibina acționează ca droguri halucinogene prin mecanism agonist sau antagonist față de receptori serotoninergici, dopaminergici și adrenergici. Se manifestă clinic în general blând cu pupile midriatice, tahicardie, hipertensiune, hiperreflexie.
Efectele cardiovasculare sunt tahicardiile supraventriculare și infarctul miocardic.
Narcoticele analgezice – morfina și analogul semisintetic heroina, acționează pe centrul vasomotor crescând activitatea parasimpatică și reducând-o pe cea simpatică. Induc bradicardie, hipotensiune arterială, aritmii cardiace incluzând extrasistole atriale și ventriculare, fibrilația atrială, ritm idioventricular, tahiaritmii ventriculare(11). În plus pot apărea endocarditele bacteriene, îndeosebi pe cordul drept, uneori abcese pulmonare. Supradoza de heroină poate produce edem pulmonar noncardiogenic.
Abuzul de substanțe volatile se întâlnește îndeosebi la adolescenții de sex masculin. Aritmiile cardiace care se instalează pot conduce la deces: tahiaritmii, bradicardii severe, etc., în funcție de tipul de substanță inhalată.
Cannabis-ul are efecte bifazice asupra sistemului nervos autonom. Dozele mici stimulează simpaticul și reduc activitatea parasimpatică cu tahicardie și creșterea debitului cardiac. Dozele mari acționează invers pe sistemul nervos vegetativ cu bradicardie, hipotensiune și modificări ECG pe undele P, T și segmentul ST.
Abuzul de droguri ilegale este endemic în societate și reprezintă potențial cauza majoră de disfuncții cardiovasculare acute în rândul tinerilor. Pe termen lung favorizează procesul aterosclerotic accelerând îmbătrânirea.

Bibliografie

1. xxxx Rapport Mondial sur les drogues 2023.
2. Comprendre le phénomène des drogues en Europe en 2024 – principales évolutions (Rapport européen sur les drogues 2024). https://www.euda.europa.eu/publications/european-drug-report/2024/drug-situation-in-europe-up-to-2024_fr
3. Butnariu A, Mireștean I M, Mireștean Ș, Munteanu C., Drogurile la adolescenți – o problemă în actualitate pentru pediatrul din România. Date epidemiologice, clinice și terapeutice. Rev. Ro. Ped 2000; 2: 190-194.
4. Scott ML, Murnane KS, Wayne Orr A., Young at heart? Drugs of abuse cause early onset cardiovascular disease in the young. Heart 2021; 107 (8): 604-606
5. Andresson C, Vasan RS., Epidemiology of cardiovascular disease in young individuals. Nat Rev Cardiol 2018; 15: 230-240
6. Verdejo-Garcia A, Pérez-García M., Profile of executive deficits in cocaine and heroin polysubstance users: common and differential effects on separate executive components. Psychopharmacology (Berl) 2007; 190:517-530.
7. Bartzokis G, Beckson M, Lu PH et al., Age-related brain volume reductions in amphetamine and cocaine addicts and normal controls: implications for addiction research. Psychiatry Res 2000; 98: 93-102
8. Astarita G, Avanesian A, Grimaldi B et al., Methamphetamine accelerates cellular senescence through stimulation of de novo ceramide biosynthesis. PLoS One 2015 Feb 11;10(2):e0116961
9. Arenas DJ, Beltran S, Zhou S et al., Cocaine, cardiomyopathy, and heart failure: a systematic review and meta-analysis. www.nature.com/scientificreports (2020) 10: 19795
10. Greenwald MK, Lundahl LH, Shkokani LA et al., Effects of cocaine and/or heroin use on resting cardiovascular function. Intl J Card Cardiovasc risk and prev 2021 Dec; 11: 200123.
11. Ghuran A, Nolan J., The cardiac complications of recreational drug use. West J Med 2000 Dec;173(6):412-5.
12. Kevil G, Goeders NE, Woolard MD et al., Methamphetamine use and cardiovascular disease: in search of answers. Arterioscl, Thromb, and Vasc Biol 219; 39: 1739-1746.