Noi perspective de investigare a riscului de fracturi la pacienții cu osteoporoză

Osteoporoza alături de osteoartrită sunt boli degenerative corelate cu vârsta, frecvente la femeile în vârstă, după instalarea menopauzei. Densitatea minerală osoasă (DMO) prin măsurarea absorbției cu raze X cu energie duală (DXA) este considerată în prezent standardul de aur pentru screening-ul și aprecierea calității și cantității de masă osoasă.

Datele raportate până în prezent au demonstrat o serie de artefacte și erori de măsurătoare care necesită o bună identificare a acestora de către medicul care interpretează. (1, 2)
DXA a coloanei vertebrale lombare este o evaluare a cantității și calității oaselor, obținută ca proiecție anteroposterior (AP) 2D. Osteofitele și fracturile de vertebre pot duce la alterarea măsurătorii DMO, la fel ca și obiecte suprapuse imaginii (nasturi, obiecte metalice), inclusiv calcificări foarte severe ale aortei care pot duce la o supraestimare a DMO. (3)
Vertebroplastia fracturilor vertebrale mai ales când implică două sau mai multe vertebre lombare, limitează capacitatea de a realiza o evaluare precisă a DMO prin DXA. (4)
Manifestările osteoartritei, reprezentate de osteofitoză, scleroză, îngustarea spațiului discal și artropatia fațetelor articulare reprezintă cea mai frecventă sursă de artefacte la evaluarea DXA la nivel lombar, mai ales la vârstnici ducând la valori fals crescute ale DMO. (5)
Societatea Internațională de Densitometrie Clinică (ISCD), ținând cont de aceste erori a recomandat excluderea din analiza DXA atât a vertebrelor cu o diferență de scor T mai mare de 1,0 față de vertebrele adiacente, cât și a celor cu modificări degenerative importante. (6)
Astfel, se obține o ameliorare a preciziei DXA pentru diagnostic și monitorizare a țesutului osos dar se reduce și valoarea clinică a DXA pentru monitorizare. (4)

Multi-spectrometria ecografică cu radiofrecvență (REMS) este o nouă tehnologie neionizantă existentă pe piață pentru evaluarea stării osoase, cu rezultate foarte bune. Tehnologia REMS se bazează pe analiza semnalelor ecografice native brute nefiltrate, așa-numitele semnale ultrasunete cu radiofrecvență (RF), obținute în timpul unei ecografii a vertebrelor lombare și a femurului proximal. (7)
Analiza semnalelor ultrasunete native nefiltrate permite obținerea de informații importante ale caracteristicilor țesuturilor evaluate, care sunt în mod normal filtrate în timpul procesului convențional de reconstrucție a imaginii în modul B.
Densitatea osoasă se obține prin compararea spectrelor de semnal analizate cu modele spectrale de referință, derivate anterior pentru condițiile patologice și normale considerate. (7)

Datele comparative cu DXA au fost validate apreciindu-se precizia diagnosticului cu REMS. În 2021 Cortet și colab. în cadrul unui mare studiu multicentric european a raportat că valorile T-score-ului măsurate cu REMS au fost asociate cu apariția fracturilor osteoporotice anterioare, chiar și la un grad puțin mai mare decât valorile corespunzătoare DXA T-score. (8)
De asemenea, Adami a constatat că scorul REMS T este capabil să prezică apariția fracturilor de fragilitate incidente la femei, reprezentând un rezultat promițător pentru creșterea calității diagnosticului osteoporozei. (9)
DXA reprezintă standardul „de aur” pentru măsurarea densității minerale osoase (DMO) și este o parte integrantă a procesului de evaluare a riscului de fractură conform ghidurilor internaționale.
Pe baza limitelor DXA care dă numai informații cantitative din imaginile scanate bidimensionale DXA și nu pot fi obținute informații tridimensionale calitative referitoare la structura osoasă, se impune o extindere a metodelor de evaluare a osteoporozei.
Precizia datelor DXA poate fi redusă semnificativ de prezența artefactelor.
Într-un studiu recent, publicat de Caffarelli C. și colab. scorul mediu BMD-LS T la DXA a fost în intervalul normal, în timp ce scorul mediu BMD-LS T la REMS a fost în intervalul osteopenic. (4)
Tehnologia REMS prin analiza semnalelor ultrasunete naturale brute nefiltrate pare a fi capabilă să recunoască și să elimine automat semnalul brut al osteofitelor, calcificărilor și alte posibile cauze ale artefactelor, permițând astfel o definire corectă a osteoporozei și implicit a riscului de fractură.
Datele publicate până în prezent, legate de precizia REMS la subiecții obezi cu IMC > 40 kg/m2 reprezintă o limită a utilizării REMS la pacienții cu obezitate gravă. (4)
Ghidul Ministerului Sănătății din Italia pentru „Diagnostic, stratificarea riscului și continuitatea îngrijirii pentru fracturile de fragilitate”, emis în octombrie 2021, a recunoscut examinarea cu ultrasunete REMS ca tehnologie de diagnosticare care poate facilita calea de îngrijire a pacientului cu osteoporoză. (10)
Tehnologia REMS reprezintă o abordare modernă, nouă, promițătoare de perfecționare a diagnosticului de osteoporoză la pacienții cu suspiciune de osteoporoză mai ales dacă au antecedente de fracturi vertebrale sau a osteoartritei la nivelul coloanei lombare dar sunt necesare studii mai ample la nivel mondial.

Bibliografie:

1. Martineau P, Bazarjani S, Zuckier LS. Artifacts and Incidental Findings Encountered on Dual Energy X-ray absortiometry: Atlas and Analysis. Semin Nucl Med. 2015; 45:458–469. doi: 10.1053/j.semnuclmed.2015.02.001.
2. Fogelman I, Blake GM. Different approaches to bone densitometry. J Nucl Med. 2000; 41:2015–2025.
3. Frye MA, Melton LJ, 3rd, Bryant SC, Fitzpatrick LA, Wahner HW, Schwartz RS, Riggs BL. Osteoporosis and calcification of the aorta. Bone Miner. 1992; 19:185–94. doi: 10.1016/0169-6009(92)90925-4.
4. Caffarelli C, Tomai Pitinca MD, Al Refaie A, De Vita M, Catapano S, Gonnelli S. Could radiofrequency echographic multi spectrometry (REMS) over come the over estimation in BMD by dual-energy X-ray absorptiometry (DXA) at the lumbar spine? BMC Musculoskelet Disord. 2022 May 19; 23(1):469. doi: 10.1186/s12891-022-05430-6. PMID: 35590362; PMCID: PMC9118880.
5. Stewart A, Black AJ. Bone mineral density in osteoarthritis. Curr Opin Rheumatol. 2000; 12:464–477. doi: 10.1097/00002281-200009000-00021.
   Baim S, Binkley N, Bilezikian JP, et al. Official positions of the International Society for Clinical Densitometry and Executive summary of the 2007 ISCD position development conference. J Clin Densitom. 2008; 11:75–91. doi: 10.1016/j.jocd.2007.12.007.
6. Conversano F, Franchini R, Greco A, et al. A novel ultrasound methodology for estimating spine mineral density. Ultrasound Med Biol. 2015; 41:281–300. doi: 10.1016/j.ultrasmedbio.2014.08.017.
7. Cortet B, Dennison E, Diez-Perez A, et al. Radiofrequency Echographic Multi Spectrometry (REMS) for the diagnosis of osteoporosis in a European multi center clinical context. Bone. 2021; 143:115786. doi: 10.1016/j.bone.2020.115786.
8. Adami G, Arioli G, Bianchi G, et al. Radiofrequency echographic multi spectrometry for the prediction of incident fragility fractures: A 5-year follow-upstudy. Bone. 2020; 134:115297. doi: 10.1016/j.bone.2020.115297.
9. Italian ministerial, inter-societal guidelines for the „Diagnosis, risk stratification and continuity of care for Fragility Fractures”. https://snlg.iss.it/wp-content/uploads/2021/10/LG-392_Fratture-da-Fragilita%CC%80.pdf.