Perspectiva multidimensională în sănătatea somnului

Conceptul emergent de „sănătate a somnului” reprezintă o perspectivă multidimensională incluzând mai multe domenii ale caracteristicilor somnului, cum ar fi durata, regularitatea, vigilența, sincronizarea, eficiența și satisfacția. Un somn bun pe timp de noapte ajută la refacerea și reactivarea memoriei, dezvoltarea cerebrală, reglarea temperaturii, creșterea producției de proteine, îmbunătățirea funcțiilor imune, menținerea sănătății fizice și mentale. De fapt, conceptul de sănătate a somnului este un termen relativ nou în literatura de specialitate [1,2]. Similar altor discipline medicale, în deceniile anterioare, cercetătorii s-au concentrat în principal asupra diferitelor afecțiuni ale somnului. Accentul pe sănătatea somnului mută însă atenția de la corelațiile somnului deficitar și tulburări de somn la obiective modificabile pentru menținerea bunăstării somnului [1,2,3].

Strategii preventive pe mai multe niveluri de intervenție
În prezent, copiii dorm mai puțin decât acum un secol, iar părinții raportează calitatea redusă a somnului observată la copiii lor [2]. La nivel mondial între 30% și 35% dintre adulți suferă de simptome de insomnie [1]. Estimările privind prevalența sindromului de apnee in somn de tip obstructive (SASO) variază între 3% și 10% din populația generală, fiind probabil mult subdiagnosticată.
Deși este important să se identifice și să se trateze tulburările de somn, sănătatea somnului nu înseamnă pur și simplu absența unei probleme.
Abordarea muldimensională a somnului se corelează cu perspectiva Organizației Mondiale a Sănătătii care descrie „sănătatea” ca fiind „o stare de deplină bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității”[4].
Sănătatea multidimensională a somnului recunoaște perspectiva individuală și, de asemenea, contextul social mai larg care oferă oportunitatea unor strategii preventive pe mai multe niveluri de intervenție: individual, familie, școli, locuri de muncă, comunitate, mass-media, sistem și politici de sănătate [1].
Ideea că sănătatea somnului poate fi modificată prin schimbări sociale și de mediu este esențială pentru oportunitățile cercetărilor viitoare.
Un exemplu notabil este politica de amânare a orelor de începere a cursurilor liceale până la ora recomandată de Academia Americană de Pediatrie, respectiv 8:30 dimineața sau chiar mai târziu [5]. Districtele școlare care și-au schimbat orele de începere a cursurilor au demonstrat beneficii pentru somn și sănătate, printre care se numără o durată mai lungă a somnului, mai puține întârzieri, reducerea somnolenței, rezultate academice mai bune și mai puține accidente rutiere [6, 7]. În ciuda datelor științifice convingătoare și a consensului numeroaselor organizații medicale care susțin orele de începere mai târzii la liceu, mai puțin de 20% dintre școlile medii și liceele din Statele Unite aderă la recomandările de a începe școala nu mai devreme de ora 8:30 [8]. Cu toate acestea, în octombrie 2019, California a devenit primul stat care a adoptat o legislație ce impune ca școlile gimnaziale să înceapă nu mai devreme de ora 8:00 iar liceele nu mai devreme de ora 8:30.
Există astfel în prezent oportunitatea și preocuparea pentru comunitatea cercetătorilor în domeniul somnului de a colabora cu cercetătorii din domeniul sănătății publice pentru adoptarea unei abordări pe mai multe niveluri cu scopul dezvoltării și diseminarii intervențiilor scalabile bazate pe dovezi.

Schimbare de paradigmă
Suprapunerea problemelor de somn cu alte morbidități mentale și fizice, cum ar fi obezitatea, a condus uneori la o concepție greșită conform căreia problemele de somn sunt doar un epifenomen al altor afecțiuni. Cu toate acestea, în ultimele trei decenii, dovezile convergente demonstrează că problemele de somn nu numai că apar frecvent împreună cu alte afecțiuni, dar pot juca și un rol cauzal în dezvoltarea acestora.
Această schimbare de paradigmă, care constă în a considera sănătatea precară a somnului ca fiind un indicator critic și un factor de risc pentru problemele de sănătate, mai degrabă decât ca fiind pur și simplu secundară acestor afecțiuni, are implicații etiologice și clinice importante.
Întrucât sănătatea somnului este un concept mai nou, un număr relativ mic de lucrări au fost publicate despre acest subiect. Un studiu publicat in 2021 a oferit dovezi pentru importanța unor factori de stil de viață pentru sănătatea somnului de-a lungul vieții [3].

Studiul a avut ca scop de a:

1. compara sănătatea somnului de-a lungul vieții
2. determina factorii stilului de viață asociați cu sănătatea somnului
3. examina dacă factorii stilului de viață asociați cu sănătatea somnului variază între și în cadrul grupelor de vârstă.

Constatările au sugerat că, deși există anumiți factori care sunt asociați cu sănătatea somnului la toate grupele de vârstă (de exemplu exercițiile fizice, dieta, regularitatea), există diferențe importante între și în interiorul grupului care necesită o explorare mai aprofundată [3,9].
O problemă majoră este creșterea excesului de greutate și a obezității la copii și adolescenți. Această grupă de vârstă adesea nu îndeplinește cerințele pentru un timp de somn adecvat [10,11]. Prevenirea tulburărilor de somn și a insomniei poate fi un element important în prevenirea bolilor netransmisibile, care încep adesea în copilăria timpurie.
Factorii nutriționali care reglează somnul pot avea mecanisme de acțiune diferite [12] iar, pe de altă parte, o alimentație deficitară poate duce, pe termen lung, la inflamație, care este strâns asociată cu insomnia [13].
Multe studii au arătat că o dietă echilibrată, activitatea fizică și mai puține stimulente au un efect pozitiv asupra calității somnului. Se subliniaza astfel și se atrage atenția asupra importanței unei abordări interdisciplinare a medicinei somnului și a igienei somnului, de exemplu: nutriție, exerciții fizice, utilizarea internetului și social media, regularitate zilnică.
Ca atare, acești factori de stil de viață pot face parte dintr-un set standard de întrebări care evaluează sănătatea somnului.

Concluzii
Conceptul de sănătate a somnului oferă un cadru pentru a integra cercetările existente, a identifica lacunele din literatura de specialitate și pentru a recunoaște direcțiile viitoare pentru cercetare și intervenție clinică.
Promovarea sănătății somnului reprezintă o oportunitate cu implicații pentru o gamă largă de afecțiuni inclusiv boli cardiovasculare, obezitate, sănătate mintală și boli neurodegenerative.

Referinte:

1. Hale L, Troxel W, Buysse DJ. Sleep Health: An Opportunity for Public Health to Address Health Equity. Annu Rev Public Health. 2020 Apr 2;41:81-99. doi: 10.1146/annurev-publhealth-040119-094412. Epub 2020 Jan 3. PMID: 31900098; PMCID: PMC7944938.
2. Buysse DJ. 2014. Sleep health: Can we define it? Does it matter? Sleep 37:9–17
3. Dzierzewski, J.M.; Sabet, S.M.; Ghose, S.M.; Perez, E.; Soto, P.; Ravyts, S.G.; Dautovich, N.D. Lifestyle Factors and Sleep Health across the Lifespan. Int. J. Environ. Res. Public Health 2021, 18, 6626. https://doi.org/10.3390/ijerph18126626
4. WHO (World Health Organ.). 2006. Constitution of the World Health Organization—Basic documents. Basic Documents, Forty-fifth edition, Supplement, October 2006
5. Adolesc. Sleep Work. Group, Comm. Adolesc., Counc. School Health. 2014. School start times for adolescents. Pediatrics 134:642–49
6. Bowers JM, Moyer A. 2017. Effects of school start time on students’ sleep duration, daytime sleepiness, and attendance: a meta-analysis. Sleep Health 3:423–31
7. Wheaton AG, Chapman DP, Croft JB. 2016. School start times, sleep, behavioral, health, and academic outcomes: a review of the literature. J. Sch. Health 86:363–81
8. CDC (Cent. Dis. Control Prev.). 2019. Schools start too early. CDC Features.
9. Sejbuk, M.; Mirończuk-Chodakowska, I.; Witkowska, A.M. Sleep Quality: A Narrative Review on Nutrition, Stimulants, and Physical Activity as Important Factors. Nutrients 2022, 14, 1912. https://doi.org/10.3390/nu14091912
10. Matricciani, L.; Olds, T.; Petkov, J. In search of lost sleep: Secular trends in the sleep time of school-aged children and adolescents. Sleep Med. Rev. 2012, 16, 203–211.
11. Ford, E.S.; Cunningham, T.J.; Croft, J.B. Trends in self-reported sleep duration among US adults from 1985 to 2012. Sleep 2015, 38, 829–832.
12. Binks, H.; Vincent, G.E.; Gupta, C.; Irwin, C.; Khalesi, S. Effects of diet on sleep: A narrative review. Nutrients 2020, 12, 936.
13. Irwin, M.R. Sleep and inflammation: Partners in sickness and in health. Nat. Rev. Immunol. 2019, 19, 702–715.