Poluarea, o altă punte între specialitățile noastre

Pneumologia alături de cardiologie împarte o multitudine de factori de risc comuni. Provocările legate de tabagism sunt un agent cauzal care este liant între afecțiunile respiratorii și cardiologice. Poluarea însă este o altă punte între specialități. Recent a apărut State of Global Air -2024 un raport despre impactul acestui factor asupra sănătății în general dar cu viză în special copiii. Un proiect rezultat dintr-o colaborare între “Health Effects Institute”, „Institute for Health Metrics„ și „Evaluation’s Global Burden of Disease” (fig.1) a adus alte provocări care ar trebui să inducă reflecții suplimentare pentru noi la granița descifrării efectelor de organ. Expunerea constă în pulberi, particule ozon, nitrogen, dioxid, etc. PM 2,5 (particulate matter) are o densitate crescută în multe țări (fig.2). Anvergura este dureroasă pe plan “pandemic’’: 8,1 milioane de decese (58% din aerul ambiental cu particule, 38% din spațiul casnic și 6% din cauza ozonului). Dacă d.p.d.v. al expunerii la domiciliu, măsurile luate în China și Sudul Asiei au permis o reducere de 36% a deceselor de această cauză, pe mapamond expunerea ambientală în lipsa unor strategii coerente a determinat o creștere a deceselor în Asia de Sud și Africa. Astfel, poluarea este a 2-a cauză de deces în lume și este vorba doar de un raport din anul 2021. Schimbările climate au fost galopante din 2021-2024 și bombadamentul poluant ca și efectul de seră a devenit din ce în ce mai ucigaș. Și pentru că vorbeam de suferințe de organ, cu factor de risc poluarea, pe care le partajăm și alte statistici sunt extrem de convingătoare la capitolul responsabilitate în caz de decese: 30% din infecțiile respiratorii de căi aeriene inferioare, 28% din afecțiunile ischemice coronariene și 48% din pacienții cu BPOC. Dacă pentru copii sub 5 ani cu 709.000 decese în 2021 lucrurile au mers mai bine din punctul de vedere al poluării (reducere față de 2010 cu 35%) (cu persistența că a doua cauză de deces în primele 30 de zile de la naștere în Asia de Sud, Africa de Sud, Est,Vest și Centrală) problemele nu sunt nici pe departe rezolvate pentru această categorie de vârstă. În țările cu venituri mici sau medii sunt nivele de 1,4-4 ori mai crescute de PM 2,5.

Fig.1 Global Burden of Diseases(GBD) grupate pe regiuni(1)

Fig. 2 Nivelul de particule per m3 cu prezentare procentuală per ansamblul globului(1)
Expunerea în funcție de particule și de PM 2,5 este la cote extrem de mari. India (2,1 milioane decese) și China (2,3 milioane decese) au deja peste 1 miliard de locuitori și furnizează 54% din povara bolii induse în poluare. Afecțiunile modificate de poluare: afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar, BPOC, accidente vasculare, infecții respiratorii inferioare (pneumonii), diabet de tip 2 heart disease, iar extremele de vârstă sunt cele mai fragile (fig.3). În 2021 poluarea cu particule ambientale și casnice PM2.5 a fost contributor major la evaluarea DALYs („Disability-adjusted life years”) (pierderea echivalentă a unui an de de sănătate deplină) în bolile respiratorii, urmat de hipertensiune, fumat, prematuritate, greutate mică la naștere dar și la zilele de spitalizare. Reducerile în rata deceselor de la poluarea casnică s-a realizat prin acces la energie curată, sobe, electricitate, gaz lichefiat, etc. Există și conexiuni specifice deja demonstrate: dioxidul de azot (NO2) care iritând căile aeriene se asociază cu simptome mai frecvente de astm, un risc mai mare de spitalizare, agravarea și intensificarea terenului atopic, disfuncții de dezvoltare a plămânului, de apariție a astmului bronșic. Expunerea scurtă la ozon duce la exacerbări de astm iar expunerea pe termen lung a indus în 2021, 490.000 de decese pe glob legate de BPOC (13% din decesele prin BPOC pe mapamond). La fel ca tabagismul activ sau pasiv poluarea este cea care are relație destructivă cu aproape toate afecțiunile pulmonare. Cât despre suferințele din sfera cardiovasculară ancorate în zona factorilor poluanți, multe la număr și aici evidențele s-au adunat. Astfel(2) 2/3 din efectele asupra sănătății sunt legate de mortalitatea cardiovasculară. PM2.5 (72.2%) și NO2 (50%), sunt asociate cu incidența hipertensiunii, cardiopatie ischemică, accidente vasculare cerebrale. Astfel DALYs legate de accidentele vasculare în perioada 2016–2019 au crescut de 1,8 iar spitalizările legate de BCV au crescut de 8,5 ori în 2023 versus 2014(2,3). Avem un alt dușman comun și ambele specialități trebuie să se implice pentru că există multiple variante de cupare a cercurilor vicioase întreținute de poluare care țin de programe de educație populațională, colaborări cu ONG-uri pe teme de diminuare a polării, dialog cu autoritățile, apelul la energia verde și de ce nu o gândire „verde” la nivel de societății profesionale. Și România plătește un tribut acestor vârfuri de expunere la factori poluanți așa cum se arată într -un studiu realizat pe zona Craiova și Drobeta Turnu-Severin(4) unde calcularea corelațiilor între parametrii meteorologici și concentrațiile de PM1, PM2.5, și PM10 a demonstrat că există o puternică relație între acești factori cu coeficienți care merg între -0,617 (temperatură și umiditate) și 0,998 (pentru PMs) were calculated.

Fig. 3 Procentul deceselor induse de poluare în 2021(1)

Bibliografie neselectivă

1. Health Effects Institute. 2024. State of Global Air 2024. Special Report. Boston, MA:Health Effects Institute. ISSN 2578-6873 © 2024 Health Effects Institute
2. Khoshakhlagh AH, Mohammadzadeh M, Gruszecka-Kosowska A, Oikonomou E. Burden of cardiovascular disease attributed to air pollution: a systematic review. Global Health. 2024 May 3;20(1):37. doi: 10.1186/s12992-024-01040-0. PMID: 38702798; PMCID: PMC11069222.
3. Abed Al Ahad M, Sullivan F, Demšar U, Melhem M, Kulu H. The effect of air-pollution and weather exposure on mortality and hospital admission and implications for further research: A systematic scoping review. PLoS One. 2020 Oct 29;15(10):e0241415. doi: 10.1371/journal.pone.0241415. PMID: 33119678; PMCID: PMC7595412.
4. Pekdogan T, Udriștioiu MT, Yildizhan H, Ameen A. From Local Issues to Global Impacts: Evidence of Air Pollution for Romania and Turkey. Sensors (Basel). 2024 Feb 18;24(4):1320. doi: 10.3390/s24041320. PMID: 38400479; PMCID: PMC10892254.