Conf. Univ. Dr. Magdalena MititeluAuthors
Măsurile preventive joacă un rol esențial în gestionarea și prevenirea patologiilor cronice, contribuind semnificativ la reducerea incidenței și severității acestora. Prin implementarea unor strategii preventive, cum ar fi adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și renunțarea la fumat, se pot diminua factorii de risc asociați cu boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul. De asemenea, prevenția include monitorizarea periodică a parametrilor de sănătate, precum tensiunea arterială, nivelul glicemiei și al colesterolului, pentru a identifica precoce orice deviație de la valorile normale. În acest fel, intervențiile terapeutice pot fi inițiate la timp, înainte ca afecțiunea să progreseze, reducând astfel impactul pe termen lung asupra calității vieții. Educația pentru sănătate și conștientizarea importanței măsurilor preventive sunt, de asemenea, importante pentru a încuraja adoptarea unor comportamente sănătoase și pentru a preveni apariția sau agravarea patologiilor cronice.
Legislația românească privind educația nutrițională a populației prezintă încă numeroase lacune care afectează eficacitatea programelor de prevenție și promovare a unui stil de viață sănătos. În primul rând, nu există o strategie națională coerentă și bine implementată care să abordeze educația nutrițională în mod cuprinzător, de la nivelul școlar până la cel al populației adulte. Deși există inițiative punctuale și campanii de informare, acestea sunt adesea fragmentare și lipsite de continuitate. În plus, legislația actuală nu impune standarde clare pentru includerea educației nutriționale în curriculumul școlar, ceea ce face ca tinerii să nu primească o formare adecvată în acest domeniu. De asemenea, nu sunt prevăzute mecanisme eficiente de monitorizare și evaluare a impactului programelor existente, ceea ce duce la dificultăți în măsurarea progresului și ajustarea strategiilor. Toate aceste lacune subminează eforturile de a combate problemele legate de nutriție, precum obezitatea și bolile cronice, și evidențiază necesitatea unei reforme legislative care să prioritizeze educația nutrițională la toate nivelurile societății.
Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică la nivel global. Acestea includ o gamă variată de afecțiuni, cum ar fi boala coronariană, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială și accidentele vasculare cerebrale. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile cardiovasculare sunt cauza principală de deces în lume, contribuind la aproximativ 17,9 milioane de decese anual. Factori precum dieta, activitatea fizică, fumatul și predispoziția genetică influențează semnificativ riscul apariției acestor boli, dar alimentația reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili [1,2].
Alimentația joacă un rol central în menținerea sănătății inimii. Consumul necorespunzător de alimente poate duce la apariția unor factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, hiperlipidemia (niveluri ridicate de colesterol și trigliceride în sânge) și obezitatea. Pe de altă parte, o alimentație echilibrată poate proteja sănătatea inimii, prevenind aceste afecțiuni. O abordare nutrițională preventivă în patologia cardiovasculară implică adoptarea unui regim alimentar echilibrat și sănătos, care să contribuie la reducerea riscurilor asociate bolilor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, dislipidemia, obezitatea și diabetul de tip 2. Această abordare include nu doar modificarea tipurilor de alimente consumate, ci și ajustarea obiceiurilor alimentare pentru a sprijini sănătatea inimii și a sistemului circulator pe termen lung [3].
Reducerea consumului de grăsimi nesănătoase
Grăsimile nesănătoase, în special grăsimile saturate și grăsimile trans, sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a aterosclerozei și a bolilor coronariene prin creșterea nivelului de colesterol LDL („colesterol rău”) și reducerea colesterolului HDL („colesterol bun”). Grăsimile saturate sunt predominante în carnea roșie, unt, brânzeturi și produse de patiserie, în timp ce grăsimile trans sunt întâlnite frecvent în alimentele prăjite și cele procesate. Studiile clinice sugerează că reducerea aportului de grăsimi saturate și trans poate diminua considerabil riscul de probleme cardiovasculare [4,5].
Ca alternative sănătoase, se recomandă consumul de grăsimi nesaturate, precum cele mononesaturate și polinesaturate din uleiul de măsline, avocado, nuci și pește gras, deoarece acestea contribuie pozitiv la profilul lipidic, reducând inflamația și sprijinind sănătatea vasculară. Uleiul de măsline extravirgin, somonul, nucile și semințele de in sunt excelente surse de grăsimi nesaturate. Este recomandat să se obțină majoritatea grăsimilor din surse vegetale și să se evite grăsimile trans din alimentele procesate.
Creșterea consumului de fibre alimentare
Fibrele alimentare, în special fibrele solubile, ajută la reducerea nivelului de colesterol prin mecanismul de legare și eliminare a colesterolului din organism. Fibrele solubile se găsesc în ovăz, fasole, linte și anumite fructe și sunt asociate cu un risc redus de boli cardiovasculare atunci când sunt consumate regulat. Datorită masei moleculare mari și a hidrosolubilității, ele cresc vâscozitatea conținutului intestinal, împiedicând absorbția colesterolului și a glucozei, precum și reabsorbția sărurilor biliare. Astfel, stabilizează nivelul de colesterol seric, odată prin inhibarea absorbției intestinale, cât și prin stabilizarea secreției de insulină care favorizează sinteza hepatică de colesterol. Prin creșterea volumului intestinal, favorizează senzația de sațietate și reducerea apetitului. În schimb, fibrele insolubile, prezente în cereale integrale și legume, joacă un rol important în menținerea unui tranzit intestinal sănătos și în controlul greutății. Fibrele insolubile cresc masa bolului fecal datorită conformației lor chimice. Fibrele insolubile sunt organizate sub forma unui matrix în ochiurile căruia se acumulează apa. Astfel volumul și gradul de hidratare al bolului fecal cresc, iar timpul de golire intestinal scade. Fibrele insolubile precum celuloza și lignina nu fermentează în intestin și, de asemenea, nu sunt supuse degradării enzimatice. Cerealele integrale, precum ovăzul, orezul brun, quinoa și pâinea integrală, sunt surse bogate în fibre, vitamine din complexul B și minerale, inclusiv magneziu și fier. Consumul regulat de cereale integrale este legat de o scădere semnificativă a riscului de boli coronariene și ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei, contribuind astfel la prevenirea diabetului de tip 2, un factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare [6].
Reducerea aportului de sare
Excesul de sare în dietă este strâns legat de dezvoltarea hipertensiunii arteriale, un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Sodiul din sare contribuie la retenția de apă, ceea ce crește volumul sangvin și pune presiune pe pereții arteriali. OMS (Organizația Mondială a Sănătății) recomandă limitarea consumului de sare la maximum 5 grame pe zi pentru a preveni hipertensiunea și a reduce riscul de accidente vasculare cerebrale [7]. Alimentele procesate (mezelurile, gustările ambalate, semipreparatele), sunt adesea bogate în sare și de aceea se recomandă limitarea consumului și înlocuirea acestora cu alimente proaspete, precum și utilizarea ierburilor aromatice în locul sării pentru gătit. Astfel, se poate reducere semnificativ aportul de sodiu.
Reducerea consumului de zahăr
Consumul ridicat de zahăr adăugat este legat de un risc crescut de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Zahărul contribuie la creșterea în greutate și la dezvoltarea rezistenței la insulină, ambele fiind factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare. Cercetările indică faptul că reducerea aportului de zahăr poate ajuta la prevenirea acestor probleme și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Zahărul adăugat prin furnizarea de calorii fără valoare nutritivă poate duce la acumularea excesivă de grăsime, în special în zona abdominală. Acest exces de greutate este un factor de risc semnificativ pentru bolile coronariene și accidentele vasculare cerebrale. Este recomandat să se limiteze băuturile carbogazoase, sucurile de fructe îndulcite și deserturile procesate, înlocuindu-le cu apă, ceaiuri neîndulcite sau fructe proaspete.
Consumul de proteine sănătoase
Proteinele sunt importante pentru organism ele furnizând aminoacizii esențiali, dar alegerea surselor potrivite este esențială pentru sănătatea cardiovasculară. Carnea roșie și produsele procesate din carne precum mezelurile fiind bogate în grăsimi saturate sunt asociate cu un risc crescut de boli coronariene. Proteinele vegetale și cele din pește, în special peștele gras care este bogat în acizi grași omega-3, au efecte cardioprotectoare. Surse sănătoase de proteine sunt leguminoasele, tofu, peștele gras și carnea de pasăre fără piele.
Consum de antioxidanți și fitonutrienți
Antioxidanții și fitonutrienții sunt esențiali pentru protecția cardiovasculară, deoarece ajută la combaterea stresului oxidativ și inflamației. Aceste substanțe, găsite în fructe și legume colorate, contribuie la prevenirea acumulării de plăci de aterom și mențin elasticitatea vaselor de sânge. Legumele și fructele sunt surse importante de micronutrienți și fibre alimentare, dar cantitățile variază în funcție de tipul de legume sau fructe. Vitamine, mineralele și antioxidanții sprijină sănătatea cardiovasculară, iar fibrele reglează nivelul colesterolului și previn acumularea plăcilor de aterom în artere. De asemenea, multe fructe și legume sunt bogate în potasiu, care ajută la menținerea unei tensiuni arteriale normale. Studiile clinice au demonstrat că un consum crescut de fructe și legume este asociat cu un risc semnificativ redus de boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale. Fructele de pădure, citricele și spanacul sunt excelente surse de antioxidanți, precum vitamina C, flavonoide și polifenoli, care protejează inima și vasele de sânge. Se recomandă consumul zilnic de cel puțin 400 de grame de fructe și legume, echivalentul a cinci porții [8]. Cel mai bun mod de a furniza organismului suficient din fiecare micronutrient și din fibre este să consumăm o varietate de legume și fructe în fiecare zi. Antioxidanții se găsesc și în ciocolata neagră, ceaiul verde și vinul roșu (în cantități moderate), și sunt legați de efecte cardioprotectoare, cum ar fi îmbunătățirea funcției endoteliale și reducerea inflamației vasculare.
Aportul de electroliți
Electroliții precum potasiul, magneziul și calciul sunt importanți pentru menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase și pentru sănătatea cardiovasculară generală. Potasiul, în special, ajută la neutralizarea efectelor negative ale sodiului, contribuind astfel la scăderea tensiunii arteriale. Potasiul crește diureza şi ajută la eliminarea sodiului, care este frecvent în exces în corp, asigurându-se astfel o eliminare eficientă a toxinelor şi o activitate normală a glandelor suprarenale. Aportul mărit de sodiu, alcoolul şi cafeaua determină excreţia suplimentară de potasiu prin urină. Surse excelente de potasiu includ bananele, spanacul, cartofii dulci și portocalele. În plus, alimentele precum bananele, spanacul și produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi nu doar că furnizează potasiu, dar și magneziu și calciu, minerale esențiale pentru funcționarea corectă a inimii și pentru menținerea tensiunii arteriale în intervale normale [9,10].
Controlul aportului alimentar și menținerea unei greutăți sănătoase
Menținerea unei greutăți corporale adecvate este o componentă fundamentală a strategiilor de prevenție a obezității, aceasta fiind recunoscută ca un factor de risc central în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Obezitatea, în special cea abdominală, se corelează puternic cu o serie de afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, ateroscleroza și insuficiența cardiacă. Prin urmare, promovarea unor comportamente alimentare sănătoase devine esențială pentru a limita acumularea excesivă de grăsime viscerală, care are un impact direct asupra funcționării optime a sistemului cardiovascular.
Un element important în menținerea unei greutăți corporale normale este ajustarea porțiilor alimentare în funcție de necesitățile metabolice individuale. Acest aspect implică o înțelegere aprofundată a nevoilor nutriționale specifice fiecărei persoane, bazate pe factori precum vârsta, sexul, nivelul de activitate fizică și starea generală de sănătate. Controlul porțiilor este deosebit de important în prevenirea supraalimentației, care, în mod obișnuit, duce la acumularea de grăsimi, în special în regiunea abdominală, ceea ce sporește riscul de dezvoltare a unor patologii cardiovasculare.
Pe lângă controlul porțiilor, alegerea alimentelor care sunt nu doar nutritive, dar și relativ sărace în calorii, joacă un rol vital în menținerea echilibrului energetic. Aceasta presupune prioritizarea alimentelor bogate în fibre, vitamine și minerale, dar cu un conținut scăzut de grăsimi saturate și zaharuri adăugate. Studiile arată că o dietă bazată pe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe are efecte benefice atât asupra greutății corporale, cât și asupra sănătății cardiovasculare, reducând riscul de inflamație sistemică și de disfuncții metabolice [11].
De asemenea, protejarea sănătății cardiovasculare nu se limitează doar la alimentație. Un stil de viață activ, care să includă exerciții fizice regulate, are multiple efecte pozitive asupra greutății corporale și sănătății generale. Activitatea fizică ajută la arderea caloriilor, îmbunătățește metabolismul și contribuie la sănătatea mușchilor și a sistemului osos. În plus, exercițiile fizice regulate stimulează funcția cardiacă, reglează tensiunea arterială și îmbunătățesc profilul lipidic, factori importanți în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Un alt aspect fundamental în menținerea sănătății cardiovasculare este gestionarea eficientă a stresului. Stresul cronic poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular, contribuind la creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, precum și la declanșarea inflamației cronice, toate acestea fiind factori de risc pentru afecțiunile cardiace. Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația controlată și yoga, s-au dovedit eficiente în reducerea nivelului de stres și, implicit, în protejarea sănătății inimii.
Hidratarea adecvată
Hidratarea corectă este esențială pentru menținerea unui volum sanguin adecvat și a unei bune circulații sanguine. Apa este cea mai bună sursă de hidratare, iar consumul adecvat de lichide ajută la prevenirea deshidratării și la menținerea sănătății vaselor de sânge. Fluidele sunt importante pentru buna funcţionare a inimii, iar menţinerea unui volum adecvat al fluidelor este esenţială pentru reglarea tensiunii arteriale. Un rol mare îl are şi în digestia alimentelor și absorbţia nutrieţilor din tractul digestiv. Hidratarea inadecvată va încetini procesul digestiv şi deshidratarea cronică poate duce la constipaţie.
Un aport optim de lichide este esențial pentru a asigura funcţionarea rinichilor ajutând la eliminarea deşeurilor şi a substanţelor nutritive în exces prin urină. Organismul uman este compus în mare parte din apă, iar echilibrul hidric este vital pentru funcționarea normală a organelor, menținerea unui volum sangvin adecvat și reglarea temperaturii corpului. În contextul sănătății cardiovasculare, hidratarea corectă ajută la menținerea unui flux sanguin eficient și la reducerea sarcinii asupra inimii. Cantitatea zilnică recomandată de apă variază în funcție de vârstă, sex, nivel de activitate și climat, dar o recomandare generală este de aproximativ 2-3 litri de apă pe zi pentru adulți (8-12 pahare). Bărbații au nevoie, în general, de mai multe lichide (aproximativ 3,7 litri zilnic), iar femeile de aproximativ 2,7 litri, important să se bea apă în mod regulat pe parcursul zilei, chiar înainte de a simți senzația de sete, deoarece setea este un semn că organismul deja începe să fie deshidratat [12]. Deshidratarea poate duce la îngroșarea sângelui, ceea ce îngreunează circulația și pune un stres suplimentar asupra inimii. Acest lucru poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, atacuri de cord și alte complicații cardiovasculare.
Semnele deshidratării includ setea intensă, urină de culoare închisă, oboseală, amețeli și o scădere a cantității de urină. Cea mai bună sursă de hidratare este apa simplă, care nu conține calorii sau aditivi care ar putea afecta negativ sănătatea cardiovasculară. Ceaiurile din plante, apa infuzată cu fructe și supele pot contribui, de asemenea, la aportul zilnic de lichide. Băuturile care conțin electroliți, cum ar fi apa minerală sau băuturile izotonice, pot fi utile în cazurile de activitate fizică intensă sau în condiții de temperaturi ridicate. Fructele și legumele cu conținut ridicat de apă, cum ar fi pepenele verde, castraveții, portocalele și roșiile, contribuie, de asemenea, la hidratarea organismului.
